Mihai FiricaScriitor si jurnalist din Craiova

Marian Jean Marinescu, deputat PD Dolj şi vicepreşedintele Grupului PPE-DE din Parlamentul European:
“Parlamentarul european are obligaţia să susţină interesul naţional”

Redactor: Domnule Marinescu, la începutul acestui an aţi fost ales în funcţia de vicepreşedinte al Grupului Partidului Popular European şi al Democraţilor Europeni (PPE-DE), cel mai important grup politic din cadrul Parlamentului European (PE). Ce atribuţii aveţi şi cât de mult puteţi influenţa deciziile privind România?
Marian Jean Marinescu: Grupul PPE-DE este cel mai extins grup politic din Parlamentul European, însumând 277 de membri şi reprezentând 36 la sută din totalul de 785 de parlamentari europeni. Grupul uneşte creştin-democraţii şi alte forţe politice de centru şi centru-dreapta, fiind singurul dintre cele şapte grupuri care cuprinde parlamentari europeni din toate statele membre. Atribuţiile mele, în calitatea de vicepreşedinte al PPE-DE, sunt direct legate de politica de vecinătate a Uniunii Europene, în special în relaţia cu ţările din Europa răsăriteană (Ucraina, Moldova, Belarus) şi ţările din Caucazul de Sud (Armenia, Georgia, Azerbaidjan), la care se adaugă dialogul cu bisericile creştine.

Prevenind euroscindarea

Politica europeană de vecinătate îşi doreşte să prevină apariţia unei noi linii de diviziune între o Europă extinsă şi vecinii săi şi să consolideze prosperitatea, stabilitatea şi securitatea celor implicaţi în acest proces. Rolul meu, preluând viziunea grupului din care fac parte şi în conformitate cu interesele României, este acela de a promova o relaţie privilegiată cu ţările vecine, construită pe cooperare şi schimburi reciproc avantajoase în ceea ce priveşte valorile comune (mai cu seamă în domeniul bunei guvernări, al principiilor statului de drept, al respectului pentru drepturile omului, al menţinerii principiilor economiei de piaţă şi al dezvoltării durabile).
În ceea ce priveşte influenţarea deciziilor privind România, cred că este esenţial să amintesc faptul că parlamentarul european are obligaţia să susţină interesul naţional. O prezenţă românească în conducerea celui mai mare grup politic din PE oferă acces la informaţii şi participarea la luarea deciziilor privind poziţia grupului în toate subiectele discutate.
Cheia succesului, susţinerea colegilor

Red.: Pentru a obţine vicepreşedinţia grupului PPE-DE aţi fost susţinut de 128 de parlamentari, printre care cei din Italia, Spania şi Germania, această ultimă ţară deţinând şi preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, prin cancelarul Angela Merkel. Pe ce s-a bazat acest succes?
M. J. M.: Succesul meu s-a bazat, în primul rând, pe susţinerea pe care mi-au acordat-o toţi colegii din cadrul delegaţiei României, lucru pentru care ţin să le mulţumesc încă o dată. Faptul că mulţi colegi din cadrul celor mai numeroase delegaţii naţionale europene m-au susţinut este o onoare pentru mine şi mă responsabilizează şi mai mult.

«În plenul PE trebuie cu adevărat să ai ceva de spus!»

Red.: Aţi fost criticat în presa locală că nu aţi vorbit în Parlamentul României. În schimb, ştiu că aţi fost primul parlamentar român care a luat cuvântul în plenul Parlamentului European. De ce activitatea euroobservatorilor noştri a fost atât de puţin cunoscută de către cetăţeni şi, pentru a evita o situaţie similară, ce este de făcut pentru ca europarlamentarii să nu fie ţinuţi într-un con de umbră?

M. J. M.: Până în prezent, am avut două intervenţii în plenul Parlamentului European, cea mai recentă pe tema raportului Fava. Sunt mulţumit de acest fapt, deoarece este destul de dificil să obţii timp pentru un discurs şi trebuie cu adevărat să ai ceva de spus. Eu nu sunt genul de persoană care să vorbească pentru a se auzi vorbind. Nu am avut intervenţii în Parlamentul României din cauza faptului că, începând din 2005, am fost desemnat euroobservator.
În ceea ce priveşte activitatea europarlamentarilor, noi avem disponibilitatea de a oferi toate informaţiile ce interesează sau ar putea interesa opinia publică. Avem ofiţeri de presă care colaborează cu toate instituţiile media din România şi din celelalte ţări europene.

Deciziile PE ne afectează direct

Cu toate acestea, din păcate, activitatea Parlamentului European este percepută în România ca având mai puţină legătură directă cu evenimentele interne, iar consumatorul de ştiri român este mai curând interesat de realităţile concrete româneşti, cele care îi sunt aproape şi care par să-l afecteze în mod direct. Cred că este o percepţie eronată, deoarece activitatea Parlamentului European şi deciziile care se iau în acest for afectează în mod direct şi pe termen lung situaţia din România şi din celelalte state membre.
Vom încerca şi de acum înainte, prin intermediul dumneavoastră, reprezentanţii mass-media, să facem mai explicite demersurile noastre europene, pe care ni le dorim cât mai favorabile României, acum, când ţara noastră este actor cu drepturi depline în contextul european.

Europarlamentarii, rol de releu

Red.: Presupun că sunt numeroase situaţiile în care sunteţi abordat pe tema corupţiei din ţară sau a adopţiilor internaţionale. Cât de mult se cunosc realităţile din România de către colegii din PE?
M. J. M.: Este normal ca europarlamentarii să nu cunoască toate aspectele referitoare la o problemă oarecare dintr-un alt stat membru. Din acest motiv există încetăţenite proceduri de colaborare între parlamentarii delegaţiilor naţionale.
Încă de la începutul activităţii noastre ca euroobservatori, ne-am manifestat disponibilitatea pentru colaborarea cu toţi colegii din cadrul grupului parlamentar şi din comisiile în care suntem membri. De asemenea, în limita competenţelor noastre profesionale şi politice, suntem în măsură să oferim asistenţă şi sprijin pentru toate iniţiativele parlamentare ce au legătură cu România.
Ca europarlamentari, rolul nostru este acela de releu între structurile legislative şi administrative româneşti şi cele europene, cu scopul de a ne asigura că actele emise de Parlamentul European nu prejudiciază interesele României ca stat şi interesele cetăţenilor români.

Sursele cele mai autorizate

Este un statut normal, toţi colegii noştri din celelalte delegaţii naţionale fac acelaşi lucru. Este evident că eurodeputaţii români pot fi cea mai autorizată sursă de informaţii în cadrul parlamentului pe probleme referitoare la România şi, din acest motiv, primim adesea solicitări în acest sens. Chiar săptămâna trecută am sprijinit doi colegi din cadrul Comisiei de Afaceri Externe (pe tema frustrantă şi de actualitate a închiderii pieţelor de muncă europene pentru cetăţenii români), respectiv din Comisia de Libertăţi Civile (chiar în legătură cu legislaţia românească pe tema adopţiilor internaţionale), oferindu-le informaţii actualizate despre situaţia concretă din România, cu sprijinul autorităţilor de resort din ţară.

Raţiunile candidaturii pe liste separate

Red.: Candidaţi pe un loc eligibil pentru Parlamentul European? Care sunt criteriile stabilite de Partidul Democrat pentru selecţia candidaţilor?
M. J. M.: Mi-am depus candidatura pentru Parlamentul European; poziţia pe liste depinde exclusiv de hotărârea structurilor de conducere ale PD. Criteriile pentru candidaturi sunt cunoscute, ele se regăsesc şi în Statutul PD, la art. 147 (1). Este vorba despre cunoaşterea mecanismelor de funcţionare a instituţiilor Uniunii Europene, precum şi de cunoaşterea, pe lângă limba engleză, şi a încă unei limbi de circulaţie mondială.

Alianţa – unitară, eurogrupurile – independente

Red.: De ce PD a preferat să nu se prezinte la alegerile pentru PE împreună cu PNL? Pe fondul atacurilor între liberali şi democraţi, este firesc să vă întreb dacă Alianţa DA este o amintire.
M. J. M.: Decizia PD de a candida pe liste separate este determinată în primul rând de apartenenţa la grupuri politice distincte în cadrul Parlamentului European, şi eu consider că aceasta este o motivaţie extrem de puternică. PD aparţine Grupului Popularilor, PNL aparţine ALDE. Oricât de mult sau de puţin este percepută Alianţa PNL-PD ca unitară în România, la nivelul structurilor europene cele două grupuri politice sunt independente şi este evident că fiecare dintre ele îşi doreşte câţi mai mulţi membri. PD îşi doreşte, după cum este şi normal, consolidarea poziţiei sale în cadrul Grupului Popular prin aducerea unui număr cât mai mare de membri. Nu cred că este cazul să mai facem alte speculaţii pe această temă.

Raportul Fava abundă în inexactităţi

Red.: Raportul europarlamentarului Claudio Fava privind existenţa unor centre ilegale de detenţie CIA în unele state europene, precum şi a desfăşurării unor zboruri suspecte de a transporta deţinuţi, este cel puţin incomod pentru autorităţile româneşti. În calitate de membru al Comitetului temporar de anchetă al PE, puteţi nega existenţa unor centre ilegale de detenţie pe teritoriul românesc?
M. J. M.: După cum am spus şi în plenul Parlamentului European din cadrul ultimei sesiuni, raportul lui Claudio Fava conţine un număr mare de inexactităţi. Grupul PPE-DE şi eu personal am iniţiat un număr de amendamente, ce au încercat să corijeze aceste aspecte, din dorinţa de a schimba mesajul politic al raportului într-unul constructiv, de eliminare a acuzaţiilor nefondate şi de prevenire. Activitatea desfăşurată în cadrul Comisiei Temporare a fost extrem de laborioasă, iar România, prin structuri constituite special în acest sens, a susţinut demersul european de aflare a adevărului, conducând investigaţii în limitele competenţelor legale. Eu cred că este incorect ca majoritatea acuzaţiilor la adresa României să se bazeze pe informaţii obţinute din presă şi din surse a căror identitate nu poate fi dezvăluită. Este adevărat că preşedintele Bush a declarat că au existat zboruri şi centre de detenţie, însă nimic din declaraţiile d-lui Bush nu sugerează vreo legătură cu România.

Dialog fără rezultat

Am discutat personal cu Claudio Fava despre numeroasele inadvertenţe ce apar în raport, despre realităţile româneşti, care sunt diferite de realităţile italiene, despre statutul aeroportului “Kogălniceanu”, de exemplu. Nu am avut prea mare succes. Rămân la părerea că multe dintre datele din raport referitoare la România sunt de rea-credinţă. Dacă este să facem un rezumat al raportului lui Claudio Fava, toate guvernele Europei sunt vinovate şi complice cu administraţia Bush, ceea ce este greu de crezut; gândiţi-vă de exemplu la Spania şi la atitudinea Guvernului Zapatero după atentatele de la Madrid.

Macovei are susţinerea popularilor

Red.: Cum este receptată de parlamentarii europeni încercarea de demitere a ministrului Justiţiei, Monica Macovei?
M. J. M.: Grupul PPE-DE a susţinut-o şi o susţine în continuare pe d-na ministru Macovei. Într-un interviu acordat presei germane, eurodeputatul Markus Ferber a lansat un apel către premierul Tăriceanu pentru a nu o demite pe doamna ministru. Fac precizarea că d-l Ferber a fost unul dintre principalii critici ai corupţiei din România în perioada anterioară aderării. Faptul că acum îşi manifestă dezamăgirea faţă de rezultatul moţiunii este o dovadă în plus că activitatea d-nei Macovei ca ministru al Justiţiei a convins la nivel european, recunoscându-i-se astfel meritele ca unul dintre artizanii aderării României la Uniunea Europeană. Semnale de sprijin s-au primit şi din partea social-democraţilor – a se vedea în acest sens reacţia vicepreşedintei Bundestagului, d-na Susanne Kastner. Cred că decizia Curţii Constituţionale este una corectă.

De la primărie la PE

Red.: Într-un interviu acordat în urmă cu câţiva ani, cred că prin 2000, mi-aţi spus că preferaţi să candidaţi pentru funcţia de primar, pentru că naveta Craiova – Bucureşti v-ar rupe şi mai mult de familie. Acum faceţi naveta Craiova – Bucureşti – Bruxelles (uneori şi Strasbourg). Ce v-a determinat să vă schimbaţi optica?
M. J. M.: Nu ştiu dacă se poate vorbi despre o schimbare de optică; aş numi-o mai degrabă adaptare la context, pentru că orice evoluţie sau perseverenţă într-un anumit plan presupune flexibilitate, sacrificii şi capacitatea de integrare într-un context care nu este tot timpul cel mai comod. În Parlamentul European se decide de multe ori soarta Europei şi, implicit, a României. Din acest punct de vedere sunt fericit că pot fi parte a unui asemenea proces. Munca nu este uşoară, necesită multă documentare, dialog, negociere. Multă implicare. Cred însă că rezultatele compensează sacrificiile.

«Privesc tot timpul spre viitor»

Red.: Regretaţi că nu aţi fost ales primar al Craiovei? Contracandidatul dumneavoastră din 2004, Antonie Solomon, speră că-l veţi ajuta în promovarea unor proiecte pentru Craiova şi, la rândul său, vă va sprijini la scrutinul din mai.
M. J. M.: Eu privesc tot timpul spre viitor. Nu am de ce să regret. Cetăţenii Craiovei au ales şi ei vor judeca cum a fost această alegere. Am sprijinit şi voi sprijini orice iniţiativă ce aduce beneficii pentru cetăţenii Craiovei şi ai judeţului Dolj, indiferent de cine o promovează.

Avantajele votului uninominal

Red.: Susţineţi demersurile preşedintelui Traian Băsescu pentru organizarea unui referendum privind votul uninominal şi, implicit, schimbarea sistemului electoral?
M. J. M.: Partidul Democrat s-a pronunţat întotdeauna în favoarea votului uninominal. Consider că votul uninominal responsabilizează enorm un parlamentar, îl leagă direct de electorat, de circumscripţie. Salut orice iniţiativă care poate duce la instituirea votului uninominal, implicit iniţiativa preşedintelui României.

Misiune la nivel înalt

Red.: Care a fost cea mai importantă decizie pe care aţi luat-o în calitate de parlamentar european şi care este cel mai important proiect pe care îl veţi susţine legat de viitorul României?
M. J. M.: Cred că decizia cea mai importantă a fost aceea de a-mi asuma responsabilitatea politicii de vecinătate, care cred că va avea foarte mare importanţă în dezvoltarea ţărilor vecine nouă, şi mă gândesc în special la Moldova.
Intenţionez să contribui, în măsura în care voi fi solicitat, la toate proiectele ce vizează România şi consider că implicarea activă în susţinerea intereselor României este obligaţia noastră esenţială în calitate de europarlamentari.

Marian Jean Marinescu:

Parlamentarul european are obligaţia să susţină interesul naţional. O prezenţă românească în conducerea celui mai mare grup politic din PE oferă acces la informaţii şi participarea la luarea deciziilor privind poziţia grupului în toate subiectele discutate.

Interviu realizat de Mihai FIRICĂ