Mihai FiricaScriitor si jurnalist din Craiova

Interviu cu Gheorghe Ciuhandu, primarul Timisoarei si presedinte al PNTCD

,,Sunt interese să se distrugă mitul Ciuhandu,,

PORTRET DE LIDER

Gheorghe Ciuhandu este un model. Ca om, ca primar, ca lider de partid. Nu este avid de putere, dar este un om puternic. Nu îşi doreşte funcţii, dar este primar al Timişoarei din 1996, fiind reales de două ori de exigentul electorat bănăţean. Fără îndoială, este un om onest. Trăieşte modest. Nu a fost acuzat de acte de corupţie, nu are avere impresionantă. Cuvântul şpagă îi stârneşte repulsie. Este un politician total diferit de gălăgioşii săi adversari dâmboviţeni, vorbeşte puţin şi cumpătat. Are bun-simţ.
Nu a acceptat să se târguiască pentru principii şi nici pentru imaginea partidului său. A preferat să rămână un solitar decât să se înhăiteze cu puternicii zilei pentru a-şi asigura o protecţie iluzorie. Performanţele sale ca edil-şef se reflectă în nivelul de trai ridicat al timişorenilor şi în respectul cetăţenilor faţă de primarul lor. Succesul său se bazează pe încrederea investitorilor. Pe Ciuhandu nu ai cum să nu îl îndrăgeşti dacă apreciezi toate aceste calităţi.
Preşedintele PPCD mi-a adus aminte de cineva dispărut dintre noi în urmă cu 10 ani. Ciuhandu are acea blândeţe şi toleranţa pe care doar la seniorul politicii româneşti, Corneliu Coposu, o mai puteai întâlni.
Mihai FIRICĂ

Reporter: Domnule Gheorghe Ciuhandu, ofertele primite de la ceilalţi competitori pentru dobândirea acestei sintagme de creştin-democrat sunt suficient de puternice pentru ca în viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat să asistăm la o fuziune PPCD cu un alt partid?
Gheorghe Ciuhandu: Nu. Eu pot să vă spun un lucru: noi ne revendicăm ca partid creştin-democrat, în mod explicit. În momentul de faţă, Partidul Popular European (PPE) este o federaţie de partide în care mai bine de trei sferturi sunt partide de sorginte creştin-democrată, ceea ce suntem şi noi. Există şi formaţiuni în România, de exemplu PD-ul, care a intrat de curând cu statut de observator, sau există UDMR-ul, o uniune etnică, membru al PPE, cu statut de membru asociat, dar nu revendică explicit doctrina creştin-democrată. Noi o revendicăm, în virtutea unei tradiţii şi a unei continuităţi, ca să zic aşa, istorice. Aceasta porneşte de pe vremea PNŢCD-ului, când Corneliu Coposu a afiliat partidul în 1987, în condiţii de ilegalitate, la Internaţionala Creştin Democrată. Creştin-democraţia pune omul în centrul activităţii, dar omul responsabil. Omul care are răspunderea de a fi un om activ, un om care să producă, dar şi pe de altă parte un om care să fie în acelaşi timp animat de sentimente de solidaritate faţă de cei care au realmente nevoi. Deci este o doctrină, zic eu, de centru, între ceea ce este socialismul, care absolutizează colectivismul şi liberalismul clasic, doctrină care absolutiza individul. În activitatea mea ca primar, tocmai asta m-am străduit.

Rep.: Ca să-mi corectez şi întrebarea şi să repoziţionăm discuţia, încercaţi, de acolo, de la Timişoara, să transmiteţi un mesaj. Un mesaj prin ceea ce faceţi. Aţi reuşit performanţa de a recâştiga fotoliul de primar, unul dintre cele mai importante din ţară, ca reprezentant al creştin-democraţiei şi, totodată, al unui partid care a ratat intrarea în Parlament. Cum e să lupţi de unul singur împotriva tuturor?
G. C.: Eu am respectat nişte principii care s-au dovedit viabile în Occident. Mai concret, mă refer la creştin-democraţia germană şi chiar şi la cea italiană. În esenţă, din punct de vedere economic, înseamnă stimularea creării de locuri de muncă. Sunt diverse măsuri care se pot lua, de natură economică, de natură chiar legislativă la nivelul consiliului local. Prin astfel de măsuri se pot atrage investitori care să creeze locuri de muncă şi care să contribuie la bugetul Timişoarei. Pe de altă parte, dincolo de respectul pentru omul activ, am căutat să ne manifestăm o anumită solidaritate şi cu cei în nevoi, dar cei care sunt realmente în nevoi sunt ajutaţi prin diverse programe sociale, pe care multe le-am pornit cu finanţele externe. Şi, în al treilea rând, am căutat să stimulăm competenţele, în sensul că mi-am făcut o echipă de oameni cărora le-am delegat competenţe destul de largi în limita atribuţiunilor. Cred că s-a creat acest spirit de echipă. Acum se munceşte eficient şi rezultatele se văd în Timişoara.

Rep.: Probabil că unii dintre cititori, sigur dintre cei care nu au fost de mult în Timişoara, vor spune: “Iată, un primar care vorbeşte bine, dar nu ştiu în ce măsură şi face.” Deşi nu aveţi un sprijin aşa puternic din partea autorităţilor centrale, din partea Guvernului, din partea, ştiu eu, a unei majorităţi parlamentare, de ce vin atât de mulţi investitori în capitala Banatului?
G. C.: Investitorii vin în Timişoara, cred, din trei motive. În primul rând, trebuie să recunoaştem că locaţia geografică este foarte favorabilă, în apropierea frontierelor Uniunii Europene, dacă pot să mă exprim aşa. Infrastructura relativ bună pe care o avem (aeroport internaţional, de exemplu), forţă de muncă bine calificată, cu mulţi vorbitori de limbi străine, care atrage. În al treilea rând, o spun cu toată modestia, deschiderea pe care noi, ca autoritate locală, am practicat-o. În ce sens? Am dus o campanie deliberată de atragere a investitorilor. Aceşti investitori au primit toate informaţiile necesare într-un timp foarte scurt şi în mod foarte transparent. Deci nu s-a pierdut vremea în Timişoara bătând pe la uşi sau să fie oamenii de afaceri “pasaţi” cu lunile. Când am putut, am rezolvat extrem de operativ şi asta a creat, în timp, încredere reciprocă. Am căutat să creăm nişte facilităţi printr-o zonă industrială pe care am dezvoltat-o în sud-vestul oraşului prin, cum să spun eu, eficientizarea actului administrativ, care am căutat să-l facem cât mai simplu. Este adevărat că am beneficiat de asistenţă din afară fără de care toate ar fi fost infinit mai greu de realizat. Toate aceste chestiuni au creat o anumită încredere în administraţia locală şi oamenii au început să vină către noi în timp. Şi după aceea este efectul bulgărului de zăpadă. Venind firme mari, cu renume, asta a atras după sine altele, fie că erau colaboratori, fie că însăşi prezenţa unor firme de renume prezenta încredere pentru alţii. Rezultatele se văd la tot pasul. Au venit investiţii de peste 500 de milioane de euro, investiţii directe în zona Timişoarei. Avem în derulare acum în domeniul lucrărilor publice investiţii extrem de importante, de peste 100 de milioane de euro, care schimbă şi faţa oraşului şi-l dotează cu o infrastructură mai bună şi cu servicii publice mai eficiente.

Rep.: Mi-aţi vorbit de faţa oraşului. Cred că, în primul rând, primarul poate schimba faţa oraşului. Prin comportament, prin exercitarea acestei funcţii, dar şi prin lucruri concrete, legate strict de o anumită strategie în zona arhitecturii. Cu ceva timp în urmă, într-o discuţie purtată tot la Craiova, mi-aţi vorbit şi de un proiect de înfrumuseţare a imaginii Timişoarei prin păstrarea tradiţiei oraşului.
G. C.: Ca primar, să zic, născut şi crescut în Timişoara, nefiind aşadar străin de spiritul locului, am căutat, pe de o parte, să menţin acest dinamism al timişoreanului, care este un om destul de deschis şi un om activ, care vrea să fie întreprinzător. Pe de altă parte, am căutat să revigorez şi anumite tradiţii bănăţene, în sensul bun al cuvântului, adică nu neapărat să promovez, ştiu eu, un regionalism bănăţean, ci, din contră, să revitalizez folclorul autentic de acolo, să ajut mişcarea sportivă. Deci să fac pentru oraş exact ceea ce timişorenii aşteaptă să se facă. Îmbinând toate aspectele astea, s-a creat această imagine, care, de fapt, are nişte baze în realitatea oraşului. Am obţinut o finanţare externă şi toate clădirile istorice vor fi refăcute. Imaginea oraşului va avea de câştigat.

Rep.: Acum, că tot vorbeam de exercitarea funcţiei de primar, vă întreb direct: spuneţi-mi, aţi luat vreodată şpagă? Când aţi primit mită ultima oară?
G. C.: Nu, domn’e, nu am luat, pentru că, în primul rând, nu îmi stă în fire şi nu am fost educat în spiritul ăsta. Şi, în al doilea rând, părerea mea, astfel de şpagă te descalifică în primul rând în faţa celui care ţi-a dat, pentru că din momentul respectiv devii un om supus.

Rep.: Am vrut să văd doar ce reacţie aveţi. V-aţi dat seama că mă ţin de şotii şi a fost un mic test. Vedeţi, e bine că putem râde de chestia asta. Spuneţi-mi, pe funcţionarii dumneavoastră cum i-aţi determinat să nu ceară şpagă?
G. C.: Am avut câteva cazuri în care funcţionarii au luat nişte foloase de-astea necuvenite, dar aceste cazuri au fost dovedite. Nu au fost prea multe. Au fost doar două sau trei împrejurări. Au mai fost şi nişte situaţii în care am avut anumite bănuieli şi le-am cerut respectivilor să plece din primărie. Nu au fost nici acestea multe, dar faptul că actele s-au rezolvat operativ, însuşi faptul că am dat în mod transparent toate informaţiile necesare, le-am pus pe site-ul primăriei, sunt lucruri care ne-au ferit se suspiciuni. Am creat şi o anumită încredere din partea cetăţeanului faţă de primărie.

Rep.: Relaţia cu presa cum e? Ştiu că, recent, a fost un episod în care fiul dvs. a fost arătat cu degetul… Dincolo de acest episod, în legătură cu dumneavoastră nu au fost anchete de presă şi nici scandaluri mediatizate. Sunteţi şi din acest punct de vedere un primar atipic. Jurnaliştii mai mult vă încurcă sau vă ajută?
G. C.: Pot să vă spun că până acum am avut o relaţie foarte bună cu presa. A fost echilibrată, bazată pe respect reciproc. Din păcate, în ultima vreme, ediţia de vest a “Evenimentului Zilei” a început o campanie care, de fapt, nu îl viza pe fiul meu, ci mă viza pe mine. O campanie care am motive să cred că este, ca să zic aşa, stimulată din exterior, prin intermediul acestui organ de presă.

Rep.: De unde din exterior?
G. C.: Din alte cercuri de interese străine Timişoarei, nu ştiu nici eu. Interese de natură economică, de natură politică. Sunt interese să se distrugă “mitul Ciuhandu”. Niciodată nu am avut pretenţia că sunt un mit, dar se pregătesc deja campaniile astea electorale. Sunt ferm convins că s-a pornit această campanie cu insinuări în care jumătăţi de adevăruri s-au însăilat în nişte poveşti care n-au nici un fel de bază reală şi nici nu au fost dovedite. Din contră, eu am cerut în repetate rânduri autorităţilor statului, respectiv corpului de control al prefecturii şi altora care au astfel de responsabilităţi, să lămurească lucrurile. Deci, lucrurile, din punctul meu de vedere, sunt clare, din punctul de vedere al familiei, sunt la fel de clare.
Fiul meu desfăşoară activitatea de consultanţă şi proiectare în cadrul unei societăţi comerciale, lucru perfect compatibil şi cu meseria lui de arhitect şi cu legile ţării, iar eu pot fi controlat oricând de organisme abilitate ale statului în acest sens. Nu s-a dovedit absolut nimic, dar există practica acestei picături chinezeşti. În fiecare zi se minte câte puţin. Şi o minciună repetată poate fi interpretată ca jumătate de adevăr. Cred că, din acest punct de vedere, există o anumită răceală cu un anume segment al presei, dar neprovocată de mine, ci creată, cred eu, din exterior, în ideea maculării imaginii primarului Ciuhandu şi probabil a pregătirii unei campanii electorale care, dacă stăm să ne gândim bine, probabil în doi ani şi şase luni se va produce.

Rep.: V-am întrebat asta pentru că am foarte mulţi prieteni în presa timişoreană. Şi ziariştii, de regulă, îl critică pe primar, pentru că nu este sănătos să fie mulţumită toată lumea. Sigur, prietenii mei nu lucrează la publicaţia amintită.
G. C.: Eu am fost transparent în relaţia mea cu mass-media şi ţin cu regularitate conferinţe de presă la primărie. De asemenea, pe Legea 544, când ni s-au cerut informaţii, de fiecare dată le-am dat. Nu a existat nici un moment în care să nu fi venit în întâmpinarea cererii jurnalistului cu informaţia dorită sau să nu fi răspuns chiar în împrejurări în care, să zicem, nu erau cele mai fericite pentru mine. În urma unor greşeli sau în urma unor minusuri ale activităţii din primărie, mi-am asumat întotdeauna partea de răspundere şi în faţa presei, şi în faţa populaţiei. Cred că acest lucrul nu îl face oricine, dar aşa am obţinut încrederea populaţiei şi a presei.

Rep.: În ce măsură credeţi că veţi reuşi să promovaţi mai departe, prin intermediul PPCD-ului, modelul Ciuhandu? Dacă nu vom avea parte de alegeri parlamentare anticipate, prima bătălie electorală va fi cea pentru primării şi consilii. Ce fel de candidaţi veţi promova?
G. C.: Noi asta facem acum. Chiar vizitele conducerii partidului nostru la Craiova au avut menirea alegerii unei noi conduceri a organizaţiei judeţene. Eu cred că tipul de om pe care noi trebuie să-l impunem este cel competent, profesionist, cu o moralitate desăvârşită, care poate fi un factor de opinie şi are o anumită carismă. Un om care să fie implicat în viaţa colectivităţii. Deci nu un spirit care să-i domine pe alţii sau să stea într-un turn de fildeş. Milităm pentru omul activ. Omul care face, care-şi asumă răspunderea şi răspunde pentru actele lui. Aici ne putem ghida după un principiu românesc: “Omul sfinţeşte locul”. Trebuie să găsim astfel de oameni. Există astfel de oameni. Din păcate, mulţi, dintr-un exces de modestie sau, poate, şi printr-o conjunctură nefericită, stau pe margine. Acest lucru se întâmplă şi pentru că nu sunt ajutaţi sau sprijiniţi. Cred că, în situaţia în care suntem acum, oamenii care vin spre noi sunt oameni de caracter. Nu avem ce împărţi, nu avem ce promite, dar cei care doresc să îşi desfăşoare o activitate conform aptitudinilor sau condiţiilor pot s-o facă. Şi eu cred că dintre aceştia vom găsi viitori candidaţi buni pentru alegeri.

Interviu realizat de Mihai FIRICĂ

(interviu aparut in ,,Editie Speciala,, - 11.11.2005)