Inspirată de lucrarea „Răscruce de drum“ a artistului plastic Marcel Voinea, imaginea primei coperte este semnificativă. Într-un ambient citadin, cu lumini şi umbre apocaliptice, tronează jurnalistul, varianta modernă a lui Ioan, sfântul scrib şi martor în previziune al Apocalipsei biblice.

După sugestia desenului, condiţia publicistului nu este de invidiat. Pana din mâna dreaptă are vârful îndreptat înspre zona ficatului. Este prin urmare o subtilă evocare a legendei titanului Prometeu. Pânza roşie de pe piept, pansament din remuşcare, aplicat de oameni binefăcătorului lor, dar şi un semn de bravadă, de recunoaştere a ei. Zarul roşu dintr-un vas de tablă zincată indică dramul de noroc spre care, în frunte cu scribul, se tinde. Pana, în afară de a fi instrument vechi de scris, poate simboliza şi vietatea căreia i-a aparţinut, poate vulturul mitologic, iar lumina din fundal, o aprindere absolută, fixează descoperirea dată de Prometeu pământenilor, focul. Oricum, gestul de a scrie cu o conştiinţă trează este un sacrificiu.

Cartea Dinastia ticăloşilor reuneşte, după cum aflăm din „Sunt furios“, prefaţă semnată de autor, articole apărute în periodice din Oltenia, cele mai multe în cadrul rubricii „În Obiectiv“, din cotidianul regional „Ediţie Specială“, în 2008 şi până la jumătatea anului 2009.

Aplicate la problemele de fiecare zi ale celor mai mulţi dintre noi, articolele sunt elaborate ca un pamflet. Autorul lor devine zeflemitor, cu argumente montate la subiect, la adresa unor funcţionari sau politicieni, pentru că din cauza lor se va fi generat un crepuscul în sistem, dar îşi exercită cu ton balzacian, sensibilitatea umană, când intră în pielea omului obişnuit, dezavantajat pe nedrept într-o conjunctură sau alta.

Uneori, mi se pare că asist la o luptă cu braţele libere, a autorului, cu animale sălbatice, scăpate şi impuse în societate, prin accidente de naturi diferite, ca în fabulele lui Gr. Alexandrescu paşoptistul, când pe uliţi sau câmp, omul intră în dialog cu animale exotice, acestea simbolizând defecte de comportament. Bineînţeles, într-o eventuală revedere cu Mihai Firică, aş încerca să observ la el urma sfâşierilor căpătate în asemenea lupte inegale, dar poate eu, simplul cetăţean, mă aflu rănit şi consumul durerii, pe care jurnalistul a strigat-o în luptă, o luptă scrisă, deja îl ştiu.

Forma participativă a pamfletarului se deduce din recurenţa interogaţiilor retorice, a interjecţiilor, a imperativelor.

Observăm parafrazări ale unor sloganuri de campanie electorală: „Să trăiţi cum aţi votat“ [absolut corect!], ale replicilor unor personaje din piesele dramaturgului I. L. Caragiale: „Noi şi ei“, ale unor titluri de emisiuni tv.: „Am văzut şi blogeri satisfăcuţi“, de texte lirice foarte cunoscute: „Bâlciul deşertăciunilor“ sau de filme premiate: „Moartea domnului Constantinescu“, precum şi preluarea unor titluri de poeme celebre: „Nervi de primăvară“ ori a unor forme de salut aparţinând unor personalităţi din domeniul muzicii: „Bună seara, prieteni!“.

Mihai Firică este un jurnalist atent la problemele publicului sau căruia îi place să vorbească, oricât de mult, cu lumea. Pentru aceasta, întrebuinţează diverse mijloace de comunicare, de la telefon până la chat sau messenger.

Pe linia de messenger, i-am transmis cândva o opinie. A doua zi, am regăsit-o în ziar, prelucrată în spiritul deznădăjduit pe care-l presupunea: generaţia noastră, a celor născuţi în şaptezeci, a produs revoluţia şi dintre noi câţi n-au murit sau cât de simplu era să ne pierdem viaţa în decembrie 89, pentru un scop ce părea nobil: libertatea! Astăzi, putem spune că am făcut revoluţie pentru alţii, pentru oamenii de nimic ai zilei, care se pot îndemna unii pe alţii în cercul lor, rupt de noi: „Carpe diem!“.

Comentariile autorului cărţii Dinastia ticăloşilor se situează între asemenea regrete ale unor participanţi la evenimente istorice şi tensiunile căpătate de cetăţeni în conflicte de prisos cu şefi sau funcţionari. Moravul unora de a-şi afişa în orice prilej, în locul predispoziţiei la fapte, pentru bunul mers al lucrurilor, autoritatea, crezând-o mai durabilă ca piramida, este un laitmotiv al cărţii.

Mihai Firică are păreri în sport, pe care le difuzează sub forma unor epistole, cu destinatar specificat.

Unele materiale sunt de o strictă actualitate, conformă evenimentului discutat, altele, dimpotrivă, au viaţă lungă: se combat metehne morale.

Cartea Dinastia ticăloşilor are destul din atmosfera sumbră a romanului de ficţiune Anul 1984, dar textele lui Mihai Firică sunt nonficţionale. Totuşi, nu-i vina celui care în cetate vorbeşte ce vede.

(Dan Ionescu – Scrisul Românesc, noiembrie 2010)

Jurnalistul şi scriitorul Mihai Firică a făcut apel la luat atitudine, în cadrul Târgului de Carte «Gaudeamus» – Prin cel de-al patrulea volum din cariera sa, scriitorul craiovean oferă o colecţie de editoriale şi analize politice

“Pentru cei care sunt orbiţi de putere şi îşi imaginează că-l pot folosi drept agent electoral pe Dumnezeu, mă rog să le dea mai multă inimă şi mai multă minte. Şi să-i ierte. Iar dumneavoastră, celor mulţi, mă rog să vă deschidă ochii, pentru ca nu cumva să-i mai votaţi pe cei fără de Dumnezeu.”

Prin aceste cuvinte, Mihai Firică îşi alege să patalameze clasa politică din România, cartea sa intitulată crud “Dinastia ticăloşilor” fiind, de fapt, o invitaţie la o radiografie a politicienilor din zilele noastre.

Colecţia de editoriale publicate de-a lungul timpului în cotidiene locale sau centrale este adunată din 2008 şi 2009 şi reunită sub un titlu considerat de mulţi critici drept unul dur, dar perfect realist.

“Am vrut să construiesc o carte, spun eu, scandalos de sinceră, pentru că textele sunt sincere. Se ascund în spatele acestor comentarii, luări de poziţie, multe lucruri pe care nu le-am putut exprima într-un limbaj mult mai dur şi nu mă gândesc doar la viaţa politică şi la personajele de la noi care o compun. În cartea aceasta vorbesc despre mass-media, despre economie, despre guvernare. Toate acele personaje pe care le veţi redescoperi din realitate, transpuse în «Dinastia Ticăloşilor», compun viaţa noastră. De aceea cred că este extrem de important pentru un jurnalist să expună temele sale în discuţie. De ce dinastie? Dacă vă uitaţi cu sinceritate în jur, veţi observa că se formează dinastii, iar speranţa noastră de viaţă mai bună este iluzorie, din cauza acestor dinastii ale necopţilor. Poate ar fi trebuit să exprim mult mai dur în această carte dezamăgirea, dezgustul, deziluziile. Toate, repet, sunt sincere. Dezgustul meu faţă de ceea ce se întâmplă în viaţa publică este unul întemeiat pe observaţia cotidiană. Acest oraş este plin de ologi, de ciungi, de oameni mutilaţi. Să vă uitaţi la feţe craiovenilor, ale celor care ne înconjoară, şi să încercaţi să pătrundeţi dincolo de ele, să încercaţi să aflaţi ce se află în sufletele oamenilor. Eu încerc să îi înţeleg pe oameni şi detectez cu suferinţă un gol imens acolo unde ar trebui să găsesc mai multă înţelegere, mai multă iubire, mai multă cumpătare”, a declarat Mihai Firică la prezentarea cărţii sale.

Jurnalism de front

Prezenţi ieri la lansarea volumului “Dinastia ticăloşilor”, doi dintre oamenii de litere importanţi din Craiova – Nicolae Marinescu, directorul Grupului Editorial Aius, care a oblăduit opera lui Mihai Firică în condiţii grafice impresionante, şi scriitorul George Popescu – şi-au exprimat interesul faţă de scriiturile autorului.

“Mihai Firică are un limbaj extrem de îngrijit, de o mare acuitate expresivă, chiar dacă într-o stilistică foarte simplă. În Mihai Firică îl regăsesc pe celebrul scriitor şi gazetar local Felix Aderca. Autorul spune că această carte este scandalos de sinceră, eu spun că această carte este o carte de o scriitură crudă la adresa personajelor care se găsesc în acest volum”, a declarat scriitorul George Popescu.

Directorul Editurii Aius, Nicolae Marinescu, a făcut chiar o paralelă între condiţia scriitorului Mihai Firică şi cea a marelui actor Ion Caramitru, vizavi de scena politică din România.

“Mihai Firică este unul dintre jurnaliştii, puţini la număr, cu talent literar, care ştiu să scrie astfel încât toate gândurile şi sentimentele sale să ajungă aşa cum trebuie la cititorii săi. Ion Caramitru, prezent la Craiova, într-o zi, întrebat fiind de ce nu mai apare în viaţa publică, spunea: «Mi-e ruşine!» Mărturisesc, am fost decepţionat de această poziţie a unui actor de mare importanţă pentru ţara noastră. În schimb, Mihai Firică este încă pe baricade, iar cartea lui este una foarte importantă”, a declarat Marinescu.

Maratonul se încheie sâmbătă

Vineri au mai fost lansate volumele “Îngere, vii?”, semnat de Gheorghe Truţă. Tot vineri, a avut loc faza zonală a Concursului naţional de lectură “Mircea Nedelciu”. A fost organizat un spectacol de muzică şi dans, precum şi dezbaterea “Întâlnirile mozaicului”. A mai fost lansată cartea lui Marin Sorescu, “La lilieci”, şi a fost prezentată o colecţie de atlase şcolare. Sâmbătă, începând cu ora 12, are loc decernarea premiilor Târgului “Gaudeamus”.

“Agresivi, mediocri şi flecari, cei mai mulţi dintre politicienii de acum folosesc aproape toate procedeele odioase de a se servi de sistem, transformând manipularea, teroarea colectivă şi minciuna în instrumente uzate de folosirea în exces”, a declarat Mihai Firică. (Cosmin Horjan – Ediţie Specială 27.02.2010)

Cartea ,,Dinastia ticalosilor,, poate fi gasita la libraria Thalia de langa Teatrul National Craiova sau comandata on-line la Editura Aius www.aius.ro

http://www.editie.ro/new/mod.php?mod=stiri&sectiune=online&idcat=34&idstire=93772&title=S-a-lansat-Dinastia-Ticalosilor–o-carte-scandalos-de-sincera